Renuntarea la succesiune (mostenire) este un act juridic unilateral, expres si solemn prin care mostenitorul declara ca renunta la titlul de mostenitor.

Mostenitorul trebuie sa dea aceasta declaratie in fata notarului in cadrul termenului de prescriptie de 6 luni al dreptului de optiune succesorala. Aceasta declaratie desfiinteaza cu efect retroactiv vocatia succesorala a declarantului, devenind strain de mostenirea care face obiectul declaratiei. Dreptul de a renunta apartine tuturor mostenitorilor.

Declaratia de renuntare la succesiune trebuie sa fie inscrisa in Registrul National de Optiuni Succesorale (RNOS). Inscrierea se face pentru opozabilitate. Succesibilul renuntator nu poate invoca eventuala lipsa a inscrierii drept cauza de nulitate a renuntarii.

In schimb, fata de tertul de buna-credinta (ex: cel care a cumparat un bun succesoral de la succesibilul renuntator) renuntarea neinscrisa este inopozabila. De altfel, incheierea actului de dispozitie de catre succesibil constituie chiar un act de acceptare tacita a mostenirii.