Declaratia de acceptare a mostenirii sau succesiunii este intemeiata pe art. 689 al Codului Civil roman conform caruia acceptarea poate fi expresa ori tacita. Mostenitorul accepta in mod expres succesiunea cand isi insuseste titlul sau calitatea de erede printr-un act autentic, respectiv printr-o declaratie formulata in fata notarului.

Aceasta declaratie trebuie intocmita in termenul de 6 (sase) luni de optiune succesorala prevazut de art. 700 al Codului civil roman pentru a avea eficacitate juridica.

Declaratia de acceptare trebuie sa vizeze intreaga succesiune, fiind interzise atat acceptarea numai a unei parti a acesteia sau renuntarea la alta parte, cat si acceptarea unei parti a mostenirii pur si simplu, iar a celeilalte parti sub beneficiu de inventar.

Acceptarea succesiunii nu este necesara în cazul legatarilor cu titlu particular. Acestia, neavand vocatie succesorala universala, nu au calitatea de mostenitori propriu-zisi.